Source: Deutsche Welle
Gilda-Nancy Horvath
10.12.2022
PRESS TEXT
Ucraina: «La naiba, încă suntem în viaţă!»
«Solidaritate cu romii ucraineni în Europa» — aceasta este deviza «Roma Civil Society Forum» desfăşurat la Berlin. Discuţiile s-au axat pe relatări din zona de război, fake news, dar şi subvenţionarea culturii.
La începutul lunii martie 2022 DW a relatat despre ucrainencele de etnie romă Tetiana Storozhko şi Natalia Tomenko, aflate în primejdie de moarte în Ucraina, dar care organizau ajutoare pentru alţi oameni din comunitatea lor.
«La naiba, încă suntem în viaţă!», a fost unul din mesajele lor exprimate în cadrul «Roma Civil Society Forum» din Berlin, pe care cele două femei îl organizează în prezent în colaborare cu organizaţia romă pentru tineret ARCA. Forumul este sprijinit de Consiliul Central al Etnicilor Sinti şi Roma din Germania. Mai ales platformei media «Djanes» («Tu ştii» în limba romanes) îi revine un rol important în combaterea propagandei şi ştirilor false, după cum explică Tetiana: «Prin asta facem vizibile poveşti privind modul în care războiul a modificat viaţa oamenilor şi cum se descurcă ei cu asta. Sunt poveşti despre oameni care nu-şi pierd speranţa în ciuda tuturor greutăţilor şi le dau putere şi altor oameni prin faptele lor.»
Totuşi, Tetiana ne-a spus că platformei media îi este greu să intre în contact cu jurnaliştii de la marile trusturi de presă europene. Teama de o colaborare cu activiştii îi împiedică adesea pe jurnalişti să privească obiectiv temele propuse de «Djanes». În dialog cu reprezentanţi ai mass media germane, activistele media din Ucraina au avut un mesaj clar: «La începutul războiului a existat un mare interes pentru a sta de vorbă cu oameni ca noi, cu martori oculari. Jurnaliştii trebuie să-şi aducă aminte că una din sarcinile lor este să privească prezentul ca pe viitoarea istorie şi să o documenteze.»
Deschişi spre colaborare
Djanes încearcă să edifice o punte între poveşti despre viaţa de zi cu zi în Ucraina şi jurnaliştii în căutare de informaţii valide. Natalia este conştientă că această situaţie nu este uşoară în «era informaţiilor», în care platformele de socializare au cel mai mare impact. De aceea se concentrează pe poveşti individuale în locul narativelor supra-regionale sau cu coloratură politică. «Pentru noi, la faţa locului, este foarte dificil să primim informaţii pe care să ne putem baza. De aceea încercăm să arătăm poveştile oamenilor, latura umană a acestui război. În cele din urmă ei sunt afectaţi de ce se întâmplă şi trebuie să găsească o cale pentru a trăi cu asta.»
Natalia speră că Djanes le va oferi jurnaliştilor ocazia să studieze mai profund poveştile oferite, pentru a-şi face o imagine mai completă asupra războiului. Şi ceea ce se întâmplă în mass media este o formă de război — o luptă pentru interpretarea a ceea ce se întâmplă şi pentru informaţiile care să domine discursul public, care devine «adevăr» indiferent de conţinut. «Aici este nevoie de un dialog activ, de colaborare între jurnalişti şi oamenii care au curajul să vorbească public. Dacă ziariştii numesc asta activism, nu au decât. Dar noi vedem în asta singura posibilitate de a conserva pentru generaţiile viitoare, pentru posteritate, poveştile noastre, ceea ce se întâmplă aici.»
Societatea civilă nu va putea asigura tot ajutorul de care este nevoie, cu toată implicarea sa exemplară. Însărcinatul federal pentru antiţiganism, Mehmet Daimagüler, a vizitat deja în luna august 2022 organizaţia ARCA din Ucraina, pentru a-şi face o imagine privind situaţia de la faţa locului. Poziţia sa este limpede: «Germania are datoria morală, istorică, politică şi juridică, de a le acorda romilor care s-au refugiat din Ucraina statutul de grupă protejată şi de a-i trata corespunzător.»
Program de ajutorare a artiştilor ucraineni de etnie romă
În timp ce politicienii caută încă posibilităţi de a oferi un ajutor eficient, comunitatea romă a găsit ea însăşi modalităţi inovative. Institutul European Rom pentru Artă şi Cultură (ERIAC), cu sediul la Berlin, a lansat în colaborare cu ARCA o iniţiativă finanţată de reţeaua «Artists at Risk». Artiştii romi originari din Ucraina pot cere o «Artist Residency». Programul le preia costurile de călătorie, cazare şi le oferă o bursă cu o durată de minimum trei luni.
